Personalităţi
Alexe Marin (n.17.08.1814, Craiova – d. 25.04.1895, București)
studiaza clasele primare la Slatina
1826: numit de Eforia Şcoalelor, profesor suplinitor la clasa I, la Slatina (avea 12 ani)
1832: trece profesor pentru clasa I, a II-a şi a III-a la Craiova
1834: profesor la Liceul «Sf. Sava» din Bucureşti
1845-1850: studiază la Bucureşti şi Paris
1856: profesor de «Physica si chimie medicala» la școală secundară de chirurgie a dr. Carol Davila (cu program școlar teoretic-liceal și sanitar-militar)
1857: transformă curând în "Școala Națională de Medicină și Farmacie" din Bucuresti
1868-1893: profesor Facultatea de Ştiinţe, Bucuresti
Emanoil Bacaloglu (n. 11.04.1830 București – d. 30.08.1891 București)
studiile primare şi secundare la şcoli particulare din Bucureşti
1856-1857: urmează cursurile Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Leipzig
1858: obţine licenţa în fizică la Facultatea de Ştiinţe de la Sorbona
Mai 1861: profesor de fizica si chimie la «Școala Națională de Medicină și Farmacie» din București condusa de dr. Carol Davila
1862: profesor de matematici superioare la Colegiul «Sf. Sava» din Bucuresti
1863: profesor de fizică la Şcoala Superioară de Ştiinţe Exacte
1864-1891: profesor de fizică Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti
1869: profesor de "fizica si chimie medicala" la Facultatea de Medicină, Chirurgie si Farmacie din Bucuresti (înființată dr. Carol Davila)
Ioan G. Stravolca (n. 03.11.1847 Bucuresti – d. 17.02.1910 Iasi)
face parte dintr-o familie cu origini oltenesti din Craiova
1865-1870: student la Facultatea de Stiinte din Bucuresti si licenta in stiintele fizico-matematice
1875: doctorat în ştiinţe fizice şi matematice la Universitatea din Liegé, Belgia
1876: profesor suplinitor de matematica la Liceul National din Iasi
1877: profesor de fizica si matematica la scoala comerciala din Bucuresti
1878: profesor de matematica la Gimnaziul Mihai Bravul din Bucuresti
1878-1879: profesor de Fizica la Scoala Normala la clasele a III-a si a IV-a
1876-1879: preparator la cabinetul de fizica a Universitatii din Bucuresti
1879-1910: profesor suplinitor Catedra de Fizica Generala, Facultatea de Stiinte din Iasi
1880-1890: profesor suplinitor Facultatea de Medicina din Iasi unde a predat studentilor din anul I cursul sub numele de “Fizica Medicală”, “Fisica Medicală” sau sub sintagma “Physica Medicală”
1891: catedra de Fizica de la Facultatea de Medicina din Iasi se transforma in Catedra de Fizica Medicala
1893-1910: profesor definitiv la Catedra de Fizica Medicala de la Facultatea de Medicina din Iasi, unde a predat cursul de “Fizică Medicală “
1906: director Seminarul Pedagogic Universitar din Iasi
1910: director Scoala Normala Superioara din Iasi
1899-1908: membru in Senatul Universitatii din Iasi
în 25 februarie 1884 semnează împreună cu alte cadre didactice ale Universității din Iași, un memoriu prin care susținea finanțarea în continuare a Facultății de Medicină din Iași
Constantin I. Miculescu (n. 06.09.1863 Crevenicu, Teleorman – d. 29.12.1937 București)
1875-1882: studiaza la Liceul ,,Matei Basarab” din București (si-a sustinut bacalaureatul în 1882 și unde l-a avut ca profesor de fizico-chimice pe Constantin I. Șonțu)
1882-1886: cursurile Facultății de Științe din București, secția fizico-matematici (unde l-a avut ca profesor pe Emanoil Bacaloglu, fost profesor și la Liceul ,,Matei Basarab”)
1888: licența în Științe la Universitatea Sorbona
1891: doctorat în fizică la Sorbona (îndrumător științific prof. Gabriel Lippmann)
1891-1937: profesor Facultatea de Științe din București
1891-1923: profesor de «Fisica medicala» la Facultatea de Medicină din București
1904 - Membru al Consiliului de conducere a Societăţii Franceze de Fizică
1909 - Membru al Comitetului internaţional însărcinat cu culegerea şi publicarea constantelor din domeniul chimiei, fizicii şi tehnologiei din cadrul Congresului de Chimie de la Londra
Gheorghe A. Dima (n. 01.03.1876, Iaşi - d. 1951)
doctor în ştiinţele fizice, afirmandu-se in studiul energiei initiale a fotoelectronilor
1 Octombrie 1918 - 30 Noiembrie 1918: profesor de fizica la Facultatea de Stiinte din Bucuresti (in 30 Noiembrie 1918 i se anuleaza decretul de numire in urma dizolvarii Parlamentului din Iasi)
1 Aprilie 1919 - 1 Aprilie 1920: asistent la cursul de fizică la Facultatea de Științe din București
1920: demisionează de la Facultatea de Științe din București şi se angajează la Universitatea din Cluj
1 Noiembrie 1919-1923: profesor agregat la cateda de fizică generală experimentală a Facultatii de Ştiinţe, Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj
1919-1923: profesor agreat insarcinat cu predarea cursului de "fizica" studentilor in medicina de la Facultatea de Medicina a Universitatii „Daciei Superioare” din Cluj (semestru II, 4,5 ore de curs)
1923-1924: profesor agreat insarcinat cu predarea cursului de "fizica" studentilor in farmacie de la Facultatea de Medicina si Farmacie a Universitatii „Daciei Superioare” din Cluj
1923-1939: profesor titular la cateda de fizică generală experimentală a Facultatii de Ştiinţe, Universitatii „Daciei Superioare” din Cluj (1919-1927) si a Universitatii „Regele Ferdinand I” din Cluj (1927-1948)
Director al Institutului de Fizică Generală Experimentală din Cluj
Profesor la Şcoala Politechnică Bucureşti
Preşedinte a Societăţii Profesorilor Secundari de Ştiinţe Fizice din România
1993-1935: a organizat „cursuri practice pentru profesorii secundari de ştiinţe fizice" Institutul de Fizică Experimentală din Cluj (cursurile au fost urmate de aproape 40 de profesori secundari in fiecare an)
10 August - 12 Septembrie 1935: a organizat şi condus, la Bucureşti, cursuri practice şi experimentale pentru profesorii de ştiinţe fizico-naturale şi mărfuri de la şcolile de comerţ
a publicat în şapte manuale un curs complect de ştiinţe fizico-chimice pentru învăţământul secundar
a completat seria cărţilor de fizică şi chimie, lucrate conform nouei programe a şcoalei secundare, alcătuind un curs de chimie pentru liceu, manual aprobat de Minister
Dimitrie Negru (n. 30.12.1883, Buciumeni, Galați - d. 09.03.1955, Cluj)
doctor în medicină şi chirurgie, profesor titular de Radiologie, director al Institutului de Radiologie din Cluj si Iasi
a urmat liceul la Galați
student și absolvent al Facultății de Medicină din București
preparator și apoi asistent al profesorului Paul Petrini la Institutul de Anatomie din București
extern, intern și apoi medic secundar la Eforia spitalelor civile din București sub conducerea profesorului Nanu-Muscel
specializat în radiologie la București, Viena (colaborare cu prof. dr. G. Holtzknecht), Berlin (colaborare cu prof. dr. M. Levy-Dorn), Paris (colaborare cu profesorii A, Beclére și A. Bordet)
1919: înființează la Cluj prima Catedră de Radiologie Medicală din România
1919-1923: profesor agregat la Cluj
1919-1920: Prodecan al Facultății de Medicină și Farmacie din Cluj
1923-1951: profesor titular la Facultatea de Medicină din Cluj
1923-1924: Decan al Facultății de Medicină și Farmacie din Cluj
1923: înființează Institutul de Radiologie din Cluj, în care a organizat pentru prima dată în România, studii postuniversitare
1923-1925: profesor suplinitor insarcinat cu predarea cursului de "fizica medicala" la Facultatea de Medicina a Universitatii „Daciei Superioare” din Cluj (curs pentru studentii din anul II de la medicina)
1929: a înființat împreună cu prof. Iuliu Moldovan, primul Institut pentru Studiul și Profilaxia Cancerului din România
1940-1945: după ocuparea Clujului, înainte de începutul războiului, a plecat, împreună cu Facultatea de Medicină la Sibiu
1951-1955: profesor de radiologie la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași
1951-1955: director al Institutului Oncologic din Iași
până în 1940 Inspector general de radiologie pentru Transilvania
inițiator al Societății de Radiologie din Cluj
Viceprimar al Clujului pentru probleme de sănătate
a făcut efortul de a lega medicina de cele mai noi descoperiri ale matematicii și fizicii
Bărbulescu Nicolae (n. 10.07.1900, Bucureşti - d.24.07.1986)
doctor în Fizică, afirmandu-se prin lucrări în domeniile fizicii moleculare, electricităţii şi teoriei relativitaţii. A cercetat tensiunea superficiala a gazelor şi lichidelor şi a stabilit aditivitatea atracţiilor intermoleculare
a urmat cursurile Facultății de Științe din București (unde l-a avut ca profesor pe Constantin I. Miculescu)
1 Februarie 1928-1932: conferenţiar suplinitor de "Fizică medicală", la Facultatea de Medicina a Universitatii „Regele Ferdinand I” din Cluj (începand cu anul şcolar 1927/1928)
1932-1939: profesor titular "fizica medicala" la Facultatea de Medicina si Farmacie a Universitatii „Regele Ferdinand I” din Cluj (curs pentru studentii din anul I de la medicina si farmacie)
1936: a publicat prima monografie în lb. Româna "Curs de fizică medicală", Cluj - Editura Universităţii „Regele Ferdinand I”, vol.1, (1936), 287 pag.
1943: conferentiar univ. la Facultatea de Medicină din Bucureşti
1 decembrie 1948: conferentiar univ. la Catedra de Fizică Tehnică, Facultatea de Ingineri Economişti, Institutul Politehnic din Bucureşti
1948-1949: profesor univ. la Catedra de Chimie Fizică, Facultatea de Ştiinţe, Universitatea Bucureşti
1953-1954: conferentiar univ. la Catedra de Fizică, Institutul Politehnic din Bucureşti
1962-1980: profesor univ. la Facultatea de Fizică din Bucureşti
1963-1974: Şef Catedra de Fizică Moleculară şi Căldură (inclusiv Geofizică, din 1967), Facultatea de Fizică din Bucureşti
1966-1968: Decan al Facultăţii de Fizică, Universitatea Bucureşti
21 Decembrie 1935 - 1943: membru corespondent al Academiei de Ştiinte din România (sectia Fizică)
membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate
Petre T. Frangopol (n. 26.05.1933, Constanţa - d. 11.12.2020, Bucureşti)
1951: absolvent al Liceului "Mircea cel Bătrân " Constanţa
1956: absolvent al Politehnicii din Iaşi, Facultatea de Chimie Industrială
1957: cursurilor post-universitare de Radiochimie şi Aplicaţii ale Tehnologiilor Nucleare la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti
1968: susţine doctoratul la Politehnica din Timişoara
1969-1970: studii post-doctorale, National Research Council of Canada, Division of Chemistry
1970-1971: studii post-doctorale, G. Washington University, Washington, D.C.
1972: studii post-doctorale, Dozentenstipendium Humboldt
1958-1963: a lucrat în cadrul Laboratorului de Chimie Organică al Politehnicii din Bucureşti
1957-1994: cercetător ştiinţific principal 1 şi şef de laborator la Institutul de Fizică Atomică (IFA), Bucureşti
in 1990 a acceptat invitația profesorilor Mircea Sanduloviciu și Gheorghe Popa, pentru a stabili un laborator de Biofizică și Fizică medicală la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași
1991-1998: profesor de Biofizica la Facultatea de Fizică, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
13 Noiembrie 1993: stabileste prima programa de invatamant de licenta Fizica Medicala la Facultatea de Fizica, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi (Masa Rotunda la care au participat experti IAEA, profesori, fizicieni din spitale din Romania si reprezentati ARFM)
1995: face parte din fondatori primei "secţii de licenta Fizica Medicala" o universitate din România (cu debut in anul universitar 1995 cand se obtine acreditatera Ministerului Educatiei)
1996: a infiintat a doua secţie de licenta Biofizică într-o universitate din Romania (la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi)
1997-1998: profesor la Universitatea “V. Goldiş” din Arad
1999-2002: profesor la Universitatea “Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca
2002-2004: profesor la Universitatea Politehnica Bucureşti
2002-2010: Consilier la Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior - CNCSIS
prezent: Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” Magurele, Bucuresti
1990: premiul „C. Miculescu“ al Academiei Române
2011-prezent: editor sef: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie
2012-prezent: membru de onoare al Academiei Române
2013-prezent: membru in comitetul științific editorial: Revista de Fizică Medicală
Mircea N. Sabău (n. 24.08.1934, Turda - d. 15.06.2009, Chicago, Illinois, S.U.A.)
a urmat școala primară și liceul la Turda
1952–1957: absolvent al Facultății de Fizică a Universității C.I. Parhon, București (licențiat în Fizică Nucleară)
1957–1970: fizician specialitatea fizica nucleară la Institutul de Fizică Atomică din București
1970: obține titlul de doctor în Fizica Energiilor Înalte
1970–1975: cercetător principal la Institutul Unificat de Fizică Nucleară, Dubna, Rusia (URSS)
1975-1976: doctor în Radiochimie la Institutul de Cercetări Nucleare din Karlsruhe,Germania
1976: fizician la Laboratorul Național Argonne, Chicago, Secția de Fizică a Energiilor Înalte, S.U.A. (a lucrat un timp, pana cand Sectia de Fizica a Energiilor Inalte a devenit un domeniu “prea costisitor” si laboratoarele respective se inchideau pe rand, sau se reprofilau pe alte domenii), ulterior s-a specializat în Fizică Medicală, a fost profesor, timp de 18 ani, la Universitatea din Chicago și 4 ani la Baylor Medical Center, Universitatea din Dallas
1978: membru emeritus al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA)
ideea de a realiza in România o specializare universitara și post-universitara în fizica medicală avut loc la în 1990, în timpul unei vizite a Dr. Mircea Sabău, care a tinut un discurs la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara din Bucuresti, in cadrul Seminarului Biofizică, unde a prezentat rezultatele muncii sale de-a lungul mai multor ultimii ani precum și cursurile de specializare la care acesta a participat, în vederea obține acreditarea unei discipline noi și moderne, care a fost în cerere mare în SUA "fizica medicala".
Octavian Ioan Focşăneanu Moţoc (n. 30.09.1938, Bucuresti - d. 1995, Bucuresti)
1965-1970: absolvent al Facultății de Fizică a Universității București (absolvent al sectiei de electroradiofizica)
face parte dintre primii fizicieni angajati intr-un spital din Romania (spital din regiunea Valahia)
1970-1995: fizician, Laboratorul de Radioterapie cu Energii Inalte, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucuresti
1970-1995: fizician consultant tehnic a Ministerului Sanatatii pentru audit si control aparatura medicala a Laboratoarelor de Radioterapie si Dozimetrie Clinica din Romania
1990: membru fondator al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
1990-1993: vicepresedinte al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
1993-1995: presedinte al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
Valeriu Rusu (n. 28.08.1939, Bucuresti - d. 01.05.2014, Iasi)
1964: absolvent al Facultăţii de Medicină a Institutului de Medicina si Farmacie (I.M.F.) din Iaşi
1974: absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universitatii “Al. I. Cuza” Iaşi
1964-1968: medic la Circumscripţia medicală C.F.R. Iţcani-Suceava
1968: asistent stagiar la disciplina de Fizică Medicală (devenită ulterior Biofizică), a Facultatii de Medicină, a Institutului de Medicina si Farmacie (I.M.F.) din Iaşi
începând cu anul 1974: stagii de Biofizică şi Medicină Nucleară, in Franţa, în principal la Lyon şi Paris (Bursă a Colegiului de Medicină al Spitalelor din Paris)
1990-2014: profesor de biofizica si fizica medicala la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași
1991: reorganizeaza catedra "Biofizică şi Fiziologie" de la I.M.F. din Iaşi si confera statutul de "Disciplina de Biofizică şi Fizică Medicală" in cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iasi
1991-2008: şeful disciplinei de Biofizică şi Fizica Medicala - Medicină Nucleară din cadrul Facultăţii de Medicină din Iaşi
1992-1996: secretar ştiinţific al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iasi
1995: face parte din fondatori primei "secţii de licenta Fizica Medicala" o universitate din România (cu debut in anul universitar 1995 cand se obtine acreditatera Ministerului Educatiei)
1996-2004: decan al Facultăţii de Medicină din Iasi
2001-2005: preşedinte al filialei Iaşi a Societatii Romane de Biofizica Pura si Aplicata (SRBPA)
co-preşedinte al Comisiei de Medicină Nucleară a Ministerului Sănătăţii
2010-2014: presedinte de onoare al Colegiului Fizicienilor Medicali din Romania (CFMR)
1991 şi 2001: distins cu două premii “Victor Babeş” ale Academiei Române
2003: premiul “COPYRO“
membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale
redactor şef al Revistei medico-chirurgicale a Societăţii de medici şi Naturalişti din Iaşi
Mircea Marinescu (n. 1940? - d. 2017, Bucuresti)
absolvent al Facultății de Fizică a Universității București
face parte dintre primii fizicieni angajati intr-un spital din Romania (spital din regiunea Valahia)
1974: fizician principal, Laboratorul de Radioterapie cu Energii Inalte, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucuresti
fizician principal, Sectia Radiobiologie, Institutul Fundeni din Bucuresti
1996: doctor in fizica la Facultății de Fizică a Universității București (cu teza doctorat "Potenţiale atom-atom la distanţe mari. Aplicaţii" coordonator prof. Florescu Viorica
2001-2007: fizician principal, Laboratorul de Radioterapie, Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare Bucuresti, Ministerul Apărării Naționale
1990-2000: membru fondator al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
1996-2000: secretar general si trezorier al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
coautor: "Atlas de izodoze pentru teleterapia tumorilor maligne cu Co-60" (primul atlas de dozimetrie in radioterapie in limba Romana), publicat de Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara - Institutul de Fizica Atomica si IAEA (1974)
Teodor Săndulescu (n. 30.08.1942, Bucuresti - d. 2019, Bucuresti)
absolvent al Facultății de Fizică a Universității București
face parte dintre primii fizicieni angajati intr-un spital din Romania (spital din regiunea Valahia)
1968-2016: fizician principal, cerc. st. pr. gr. I Laboratorul de Radioterapie cu Energii Inalte, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucuresti
1986: fizician Laboratorul de Igiena Radiatiilor - Bucuresti
1990-2000: membru fondator al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
referent al Academiei de Ştiinţe Medicale
coautor: "Atlas de izodoze pentru teleterapia tumorilor maligne cu Co-60" (primul atlas de dozimetrie in radioterapie in limba Romana), publicat de Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara - Institutul de Fizica Atomica si IAEA (1974)
preocupat de vindecarea cancerului prin terapie cu radiaţie electromagnetică de la distanţă cu teste pe cobai
Gheorghe Matache (n. 24.01.1945, Bucuresti - d. 2018, Bucuresti)
absolvent al Facultății de Fizică a Universității București
face parte dintre primii fizicieni angajati intr-un spital din Romania (spital din regiunea Valahia)
1971-2010: fizician principal, cerc. st. pr. gr. I Laboratorul de Radioterapie cu Energii Inalte, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucuresti
13 Noiembrie 1993: stabileste prima programa de invatamant de licenta Fizica Medicala la Facultatea de Fizica, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi (Masa Rotunda la care au participat experti IAEA, profesori, fizicieni din spitale din Romania si reprezentati ARFM)
1995-2010: profesor consultant de fizica medicala afiliat la Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti
1990-2000: membru fondator al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
1996-2000: presedinte al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
1996-2010: Şef Compartiment de Fizica Medicala si Dozimetrie, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucuresti
1993-2007: fizician consultant tehnic achizitii publice aparatura medicala - Ministerul Sanatatii
1998-2010: coordonator national IAEA-WHO al programelor EROPAQ/EQUAL (TLD Dosimetry Intercomparison for High Energy Photon Beams)
2005-2008: membru in comisia de specialitate de Oncologie Medicala a Ministerului Sanatatii
2004: primul Expert in Protectie Radiologica (domeniul Radioterapie si Radiodiagnostic) in regiunea Valahia
coautor: "Atlas de izodoze pentru teleterapia tumorilor maligne cu Co-60" (primul atlas de dozimetrie in radioterapie in limba Romana), publicat de Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara - Institutul de Fizica Atomica si IAEA (1974)
Valeria-Gabriela Leanca (n. 01.06.1949, Iasi)
1967: absolventa a Liceului Naţional din Iaşi (şef promoţie)
1967-1972: absolventa a Facultăţii de Fizică a Universitatii “Al. I. Cuza” Iaşi (sectia spectroscopie)
1 Martie 1974: primul fizician angajat intr-un spital din regiunea Moldova
1974-2005: fizician principal, Clinica de Radiologie, Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" Iaşi
1998-2008: Şef luc. univ., Facultatea de Medicina Dentara, Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
2000-2005: Şef Compartiment de Fizica Medicala, Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" Iaşi
2004-prezent: primul Expert in Protectie Radiologica (domeniul Radioterapie si Radiodiagnostic) in regiunea Moldova
2005-2008: inspector control activitate medicala radiologica, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN)
2008-prezent: profesor consultant, Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
1990-2000: membru fondator al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
2010-prezent: membru fondator al Colegiului Fizicienilor Medicali din Romania (CFMR)
2016-prezent: membru in comitetul științific editorial: Revista de Fizică Medicală
Dorina Moguţ (n. 1949? )
absolventa a Facultăţii de Fizică a Universitatii din Cluj Napoca
primul fizician angajat intr-un spital din regiunea Transilvania si face parte dintre primii fizicieni angajati intr-un spital din Romania
1959-2000: fizician principal, Clinica de Radioterapie, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" din Cluj Napoca
Şef Compartiment de Fizica Medicala si Dozimetrie, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" din Cluj Napoca
1990-2000: membru fondator al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
1990-1996: vicepresedinte al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
incepand cu 1973 publica impreuna cu prof. dr. Nicolae Ghilezan din Cluj primele articole de dozimetrie clinca cu activitatea nationala de radioterapie, in numeroase publicatii nationale si internationale